Biserica Sfântul Nicolae din Densuş se află în judeţul
Hunedoara, la o distanţă de aproape 10 kilometri faţă de oraşul Haţeg, fiind
cea mai veche biserica românească în care şi astăzi au loc slujbe religioase.
Datorită particularităţilor acesteia, biserica este cunoscută drept cel mai
ciudat edificiu din Ţară Haţegului.
Biserica monument istoric Densuş, cu hramul Sfântul Nicolae,
este ridicată din piatră, în secolul XIII, pe plan central, cu caractere
romanice, are naosul pătrat, suprapus central de un turn sprijinit de patru
stâlpi masivi în jurul cărora se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă
semicilindrică. Spre est are abisida circulară cu un diaconin pe latura sudică.
Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică şi pe latura de est şi o tindă
în secolele XIV-XV. Este construită din piatră română de la Ulpia Traiana,
dintre care unele, profilate, au fost
refolosite în elementele de rezistenţă sau cu rost decorativ. În interiorul
monumentului se află o valoroasă pictură murală ce datează din prima jumătate a
secolului XV, ce împodobeşte abisida semicircular a altarului, pereţii
răsăriteni ai naosului, unele părţi ale stâlpilor centrali, iar la exterior,
deasupra uşii de intrare în navă, icoana de hram. Pictură din 1443 aparţine
pictorului Ştefan Zugravul, semnătură sa aflându-se sub fereastră sud-estică a
abisidei. Ansamblul mural îmbină sincretic iconografia tradiţional bizantină cu
elemente narrative şi realiste cu trăsături de renaştere timpurie cu trăsături
folclorice.
Nicolae Iorga a numit biserica “fără pereche în toată
românimea”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu